De ce există azi parenting? Și ce face el de fapt?

Sunt multe voci ”sănătoase” care ne spun de ce azi nu se mai poate fără parenting echilibrat și care ne fac atât de usoară viața de părinți. Este nevoie doar de puțin efort pentru a ne informa și de a ne deschide către ce e sănătos să facem în relația cu copii noștri. Bine, bine dar o să ziceți dar noi cum am crescut și suntem bine merci? ”Ce prostie au mai scos și ăștea parenting auzi, nu mai au pe ce lua banii”. Mulți ar spune asta pentru că nu este ceva cu care să fi fost obișnuiți vreodată. Ce face parentingul? Păi în primul rând ne educă pe noi ca părinți ca să putem educa la rândul nostru copiii. Da exact, dacă tu nu ești ok cu tine și nu îți poți stăpâni uneori emoțile, nici pe cele ale unui copil nu vei putea.

Câți dintre noi suntem multumiți de jobul pe care îl avem și mergem cu drag și plăcere la serviciu? Câți au o relație stabilă emoțional cu copii sau cu partenerul de viață? Câți putem empatiza cu ceilalți în momentul când situația nu e chiar pe placul nostru? Foarte puțini din păcate.

Aș vrea să fiu o voce în plus care să vină în ajutorul tuturor mamelor, ele au atâta nevoie de a fi apreciate și înțelese pentru că petrec cel mai mult timp alături de puii lor. Uneori a discuta o zi Intreagă cu un copil mic este de a dreptul o provocare pentru psihicul nostru. Deaceea ne simțim și atât de obosite chiar dacă în ziua respectivă nu am făcut mare lucru. Cum fac eu față situației și de unde am aflat cum să fiu bine cu mine în primul rând?

Am început acum 7 ani să citesc cărți despre cum stă treaba cu parentingul, se întampla asta fiind însărcinată cu primul copil. Credeam că orice părinte atunci când se vede cu copilul în brațe învață să fie părinte. Însă în acelaș timp eu voiam ca relația mea cu copilul meu să fie una diferită de cea pe care am avut-o eu cu părinții mei.

Ceea ce am aflat pe parcurs despre asta este faptul că ….și aici o să o citez pe Crina Coliban pe care o ador din tot sufletul meu: ” Nu poți să conduci o mașină dacă nu ai permis, la fel cum nu poți educa un copil dacă nu ai permis de părinte” .

Cred că imi place tare mult să încalc unele „reguli” cu care noi am fost crescuți de către părinții noștri, așa cum au știut ei, nu este nimic de condamnat pentru că atât s-a putut la vremea respectivă, nu aveau atâtea informații la îndemână (cel putin nu în România). Cu toții cunoaștem toate replicile care ni se spuneau adesea, spre exemplu : „Dacă nu înveti nu o sa ajungi nimic în viată” , „De ce x a luat o notă mai mare ca tine, ce are în plus față de tine?”, „Nu ai voie să stai în gura adulților atunci când ei vorbesc” s.a. Ei bine, sunt multe astfel de exemple pe care eu mi-ai propus încă de la începutul carierei de mama să nu le folosesc niciodată. Asta pentru că știu că ar avea un impact emotional asupra copiilor și va rămâne prezent chiar și în viața sa de adult. Am simțit asta pe pielea mea, poate și voi.

Ce putem face diferit dragi parinți este să ne conectăm cu copii noștri și să le înțelegem nevoile, să actionăm mai mult decât să reacționam atunci cănd nu au un comportament potrivit, să ințelegem că ei atât pot să facă să se manifeste și noi trebuie să fim lângă ei să le dăm un exemplu poztiv.

Copiii nu prea au fost receptivi în a-și asculta parinții de cănd lumea, însă nu au dat greș niciodată în a-i imita.

Am avut norocul de a pleca din țara noastră dragă pentru a ne crește copii într-o țară mult mai civilizată si dezvoltată așa cum am mai spus. Ceea ce m-a surprins aici este faptul că oamenii sunt educați într-un mod diferit și sănătos, și că ceea ce noi învățăm zi de zi pentru a fi niște părinți mai buni pentru copiii noștri, ei au învățat acest tip de parenting de la familile lor. Mamele au fost crescute într-un stil de parenting echilibrat, bunicile la rândul lor deasemenea, atunci stau și mă gândesc cu tristețe, cu câți ani în urmă este România? Nu o să auzi vreodata replici de genul ” Pune-i căciula că bate vântul”, „De ce il îmbraci în hainele bune la joacă?”, ” Vai dar ce băiat rău”, „Dăi și lui/ei că e mai mică” , „Îl iau eu acasă la mine dacă nu vă ascultă” s.a, Da din păcate sunt replici pe care un copil nu ar trebui să le audă vreodată.

Eu vă recomand cu căldură câteva cărti care mie mi-au schimbat viziunea într-un mod sănătos.

„Părinți liniștiți, copii fericiți – Laura Markham”

„10 sfaturi pentru o mamă fericită – Meg Meeker”

” O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă – Ioana Chicet Macoveiciuc”

„Copilul tău este un geniu -Florin Colceag și Florin Alexandru”

Copilul tău, părinții tăi, tu – Ioana chicet Macoveiciuc.

Nu există copii răi – Janet Lansbury

Cum să ne creștem fetele – Steve Biddulph este și varianta despre băieți.

Ce le spunem celor mici ca să crească mari – Bernadette Lemoine, Diane de Bodman.

Prețuri bune am găsit aici și aici

Zile cu zâmbete dragilor!😊

Un comentariu

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: